Izolăm pereţii blocului. Dar cum?

Oare este ncesară izolarea pereţilor blocului? Dacă da, de ce? Este recomandat să izolăm partea exterioară, sau este de ajuns, să izolăm dinspre interior? Merită să aşteptăm subvenţia de la stat, sau să izolăm apartamentul nostru şi lăsăm pe ceilalţi să-şi vadă de treabă? Merită să izolăm un singur apartament?

Originea problemei este, ca la începutul anilor 1950, la construcţia blocurilor de locuinţe, principiul a fost cel de economisirea materialelor, nu a energiei. În acest timp, preţul energiei (electrice/termice) era scăzut, şi din această cauză, au construit pereţi mai subţiri (25, 30 cm în loc de 50-70 cm). Aceste pereţi nu corespund normelor de astăzi.

A probléma gyökere az, hogy az '50-es években épült tömbházak esetében az anyag-, nem pedig az energiatakarékosság volt a fő szempont. Mivel ekkoriban az energiahordozók ára alacsony volt, ezért tervezés során a korábban megszokott, 50-70 centi vastag falakat 25-30 centire csökkentették. Ezek a tégla, BCA vagy betonfalak nem felelnek meg a jelenlegi hőveszteségi normáknak.

Lipirea plăcilor de polistiren nu este esenţa

Construcţiile slab izolate termic şi izolarea acestora nu este o specialitate românească. Peste tot, în Europa, există programe de finanţare similare a celei din România, pentru facilitarea izolării termice a diferitelor construcţii. Lipirea plăcilor din polistiren este doar o parte din izolarea termică.

Statisticile unui apartament

În România, în caomparaţie cu nivelul general din Europa, este nevoie de două ori mai multă energie pentru încălzire şi apă caldă. Acesta înseamnă în cazul unui apartament construit în anii 70-80:

• Încălzire 55%
• curent electric 14%
• gaze naturale 10%
• apă caldă 21%

în procedura corectă, primul pas este analiza tuturor surselor de energie, care intră în clădire: energie electrică, gaze naturale, apă caldă, combustibil - aceasta sunt apoi defalcate, izolând punctele la care sunt cele mai mari pierderi. De exemplu, evaluează pierderile pe toată lungimea conductei care se află în aer liber (apă caldă), se analizează structura peretilor clădirii şi· consistenţa statică a acestora. Pe baza acestor date se calculează, cât de gros ar trebui să fie izolaţia exterioară, în vederea atingerii necesarului maxim de 100kW/m²/an, prevăzut de guvern.

Cu cât mai groasă este izolarea termică, este atât mai bine, dar investiţia iniţială va costa mai mult. De aceea, calculele sunt importante, pentru definirea grosimii optime, la care investiţia va fi fezabilă. Următorul pas este începerea izolării - care nu se limitează la izolarea pereţilor exterioare. Cea mai mare parte a energiei termice se pierde prin plfaon şi acoperiş (30-40 %), izolarea acestrora fiind foarte importantă. Se va izola podeaua parterului, conductele cu apă caldă, şi ferestrele vor fi schimbate cu termopane.

Modificarea pierderilor energiei termice sunt monotorizate cu fotografie termografică.

Acoperirea pereţilor cu plăcile de polistiren nu este atât de simplu. Pereţii trebuie să fie în stare foarte bună, tencuiala trebuie să fie refăcută în locuri unde este necesar. Nu este permis lipirea plăcilor din polistiren, dacă temperatura exterioară nu este între limitele prevăzute (5-26^oC), altfel adezivul se va crăpa. În apropierea ferestrelor, plăcile trebuie tăiate şi lipite în aşa fel, ca să nu crape nici chiar după o vreme îndelungată. Fixarea plăcilor trebuie să fie fermă, plăcile trebuie să suporte condiţiile meteorologice.

La finalul lucrărilor se va analiza calitatea izolaţiilor. Se fac fotografii termografice, prin care se pot analiza pierderile energiei termice. Lucrările pot fi efectuate numai de firme care asigură controlul calităţii, şi sunt coordonate de ingineri specialişti, iar din partea Clientului supravegherea este efectuată de un auditor tehnic. Aceasta este procedura în cazul tuturor blocurilor, care beneficiază de subvenţia de stat.

Singurul neajuns al participării în programul iniţiat de guvern este, ca nimeni nu ştie, când va fi rândul lui. Motivul este, ca 80 % din valoarea totală a lucrărilor este finanţată de guvern şi autoritatea locală, ceea ce înseamnă, că executarea lucrărilor depinde de sumele de care dispun aceste autorităţi.

În paralel cu programul iniţiat de guvern, mulţi şi-au izolat apartamentele sau locuinţele. Dacă plăcile din polistiren sunt potrivite şi bine fixate, chiar dacă nu sunt atât de eficiente ca o izolaţie completă, va fi o schimbare pozitivă. Pentru cei care doresc să-şi izoleze locuinţa - fără să facă calcule în acest sens înaintea începerii lucrărilor - este recomandat să folosească plăci de o grosime între 10 - 15 cm. Plăcile mai subţiri s-ar putea să nu fie suficiente, şi chiar mai mult, se poate întâmpla ca pereţii să facă mucegai.

Alte lucruri importante

• În Europa de Vest, izolaţiile sunt făcute cu spumă poliuretanică, în loc de polistiren. Avantajul spumei poliuretanice este, ca lucrările se pot finaliza cu până la 25% mai repede, garanţia spumei este dublă faţă de polistiren, şi izolează mai bine.
• Se va ivi problema finanţării pierderilor centralelor termice. Dacă toate blocurile sunt izolate, cine va plăti aceste pierderi. Este de aşteptat scăderea veniturilor centralelor termice.
• Izolarea termică efectuate fără analizarea completă a blocului poate ascunde deficienţele structurale ale clădirii, astfel lăsând acestea nereparate, eventual, putând duce la consecinţe grave

Este important să fim atenţi la efectuarea lucrărilor de firma aleasă. Controlul este foarte important, deoarece majoritatea acestor firme nu are experienţă în domeniul izolării termice. Lucrătorii nu au formare profesională efectuată, şi lucrările nu sunt supravegheate de inginer. În majoritatea cazurilor, acoperişul şi conducteşe cu apă caldă nu sunt izolate termic, prevederile legale nu sunt respectate, şi în ciuda acestor neajunsuri, lucrează pentru aceleaşi preţuri ca şi cei care izolează blocurile aflate în programul guvernamental.

Firmele ad-hoc nu au experienţă

În mod normal, aceste firme dau garanţie de câţiva ani pentru lucrările finalizate, dar se iveşte întrebarea, oare firma respectivă fa mai funcţiona şi după 2 ain de la executarea lucrărilor? Va avea bani să refacă o lucrare prost făcută? Cea mai bună garanţie este lucrarea executată conştiincios, cu cinste. Nici majoritatea locatarilor nu este bine informată despre izolarea termică. L adunările orginizate în acest sens, principala problemă cu care sunt preocupate este culoarea pereţilor. Cea mai comună eroare este, ca prin aplicarea plăcilor de polistiren, izolarea a fost executată.

În legătură cu izolarea interioară a pereţilor, singurul avantaj este confortul, nu trebuie să se lucreze la înălţime, pe schele, ba chiar, se poate face şi artizanal. Neajunsul este, ca pereţii pierd capacitatea de stocare a energiei termice, pretele izolat din interior nu poate să controleze temperatura interioară (încălzire, răcire).

Totuşi, merită să vă izolaţi apartamentul. Cu preţurile de astăzi a surselor de energie, investiţia va da roade în medie de 7 ani. Garanţia izolaţiei este de 10 ani, dar aceasta nu înseamnă ca învelişul să deterioreze în 10-15 ani. Polistirenul rezistă foarte mult, izolarea fiind o investiţie pe termen lung

Rezultatul: Consum de energie mai mic de până la 50%·

În Europa de Vest, după criza de energie au început să execute lucrări de izolare termică la nivel naţional. Autorităţile au încurajat populaţia cu diferite metode, cum ar fi scutiri de taxe, credite de stat, preţuri mai mici la energie. Rezultatul:

• Germania: în 2001 consumul de energie a fost mai mic cu 65% în comaraţie cu anul 1978
• Italia: în 1994 consumul de energie a fost cu 40% mai mic faţă de anul 1978
• Austria: 1997 55% reducere de consum de energie faţă de anul 1984
• Franţa: 2001 60% mai puţin decât în anul 1974